Cultură
Pentru a ne păstra cultura, trebuie să continuăm să o creăm
Cu toții ne-am născut într-o anumită cultură. Cultura reprezintă combinația dintre cunoștințele omului, convingerile și normele sociale pe care le adoptă și le transmite ulterior viitoarelor generații. Cultura este factorul principal de socializare care reglementează diverse sfere ale interacțiunii între oameni, începând cu comunicarea de zi de zi și până la funcționarea economiei mondiale. Culturile reprezintă elementul central al identităților naționale, nucleul sau pivotul lor spiritual.
Cooperarea în domeniul culturii îmbogățește relațiile dintre societăți, promovează diversitatea culturală și dialogul intercultural. În același timp, industriile culturale și creative, IMM-urile bazate pe artizanat și turism, pot contribui la stimularea creșterii economice.
Condițiile pentru dezvoltarea turismului eco în regiunea bazinului Mării Negre pot fi create de elementele culturale comune și moștenirea istorică, dar și de către parteneriatul unor unități administrative, care împreună au același ideal. Ecoturismul contribuie la o mai bună înțelegere, apreciere și bucurie de a descoperi și ocroti natura și cultura locală tradițională, atât pentru vizitatori, cât și pentru comunitate.
Cultura regiunii transfrontaliere Cahul-Reni-Galați
Cultura este foarte apreciată în toate regiunile, atât de către locuitori, cât și de către vizitatori. Sectoarele culturale și creative reprezintă, de asemenea, un atu esențial pentru competitivitatea și atractivitatea economică regională, în timp ce patrimoniul cultural este un element-cheie al imaginii și identității orașelor și regiunilor și, de multe ori, punctul forte al turismului urban.
Cultura județului Galați, România
Cultura, în forma sa cea mai simplă, se referă la ideile, obiceiurile, tradițiile, credințele și chiar la comportamentul social al anumitor persoane sau societăți. Mai mult decât atât, aceste trăsături se manifestă prin cultură și prin toate formele de artă.
În România, două niveluri de implementare a politicilor publice din domeniul culturii sunt relevante: cel național, aflat în responsabilitatea guvernului, și cel local, sub responsabilitatea municipalităților/consiliilor județene. Importanța și rolul municipalităților în definirea politicilor publice culturale a crescut, având în vedere cheltuielile și responsabilitatea în lansarea și gestionarea echipamentelor culturale și a sprijinului pentru tot ce înseamnă artă.
Semnificația tot mai mare a municipalităților în scena politicilor culturale-publice are loc odată cu importanța tot mai mare a culturii în contextul politicilor lor de dezvoltare. Cele două mișcări nu pot fi disociate. Această viziune are în vedere câteva aspecte critice, din perspectiva cercetării și planificării academice: și anume, autonomia politicilor locale într-o țară marcată de concentrarea teritorială a resurselor; interacțiunea dintre politicile publice și proprietățile structurale ale zonelor urbane; adaptarea politicilor municipale la noile forme culturale, practici de consum și producție culturală, dar și provocările locale în planurile de sprijin social, resurse financiare, guvernanță și durabilitate.
La începutul secolului al XX-lea, viața culturală în orașul Galați era inspirată de mișcarea ateneistă și de inițiativele lui Spiru Constantin Haret. Astfel, în jurul școlilor (de exemplu Liceul „Vasile Alecsandri”), al bisericilor (de exemplu biserica „Sfinții Împărați”) și al unor instituții particulare au apărut nuclee culturale locale. De aici au pornit primele inițiative de tipografii, editarea unor publicații, organizarea de spectacole și festivaluri artistice.
Județul Galați s-a afirmat în plan cultural ca un oraș care apreciază și susține permanent atât artele cât și membrii de valoare ai comunității. Dezvoltarea acestui domeniu are în vedere:
- valorificarea potențialului multicultural al județului pentru a dezvolta turismul cultural;
- valorificarea culturilor diverselor etnii ce trăiesc în Galați: ruși-lipoveni, romi, turci, greci, evrei, armeni, dar și promovarea potențialului multicultural al orașului;
- susținerea, dezvoltarea și promovarea parteneriatelor dintre instituțiile publice, organizații nonguvernamentale în toate domeniile de activitate, dar cu prioritate sectoarele: educație, cultură, turism etc.;
- derularea de evenimente cu caracter multicultural pe termen scurt și mediu, urmând ulterior ca acestea să devină tradiții locale;
- încurajarea instituțiilor și organizațiilor, cu caracter cultural, care să își accentueze vizibilitatea, să se implice tot mai puternic în viața comunității cu scopul creșterii calității produsului cultural;
- înființarea de spații destinate desfășurării activităților culturale, în special cele în aer liber.
Cultura Comunității Teritoriale Reni, Ucraina
Pe teritoriul comunității Reni sunt 8 case de cultură (în orașul Reni și în fiecare sat al comunității), Centrul Culturii Naționale și Centrul Creativ pentru Copii și Tineret.
În toate satele și în „cartierul moldovenesc” din Reni se ține un obicei specific de Crăciun „Moșul”. Cu toate acestea, în satul Orlivka, acest obicei a căpătat o amploare specială în timpul sovietic. Acest tur ritual al tuturor caselor locale de către tineri cu urări de bine și prosperitate a fost mai des întâlnit în ultima jumătate de secol.
Alte complexe ale culturii gospodărești tradiționale ar trebui considerate, cum ar fi: casele tradiționale, gastronomia, ritualurile de familie, viața de familie și viața socială. În regiune există forme instituționale ca muzeele, casele de cultură, ansambluri folclorice etc.). În general, limba română în această mică regiune este limba comunicării interetnice.
Rezervația Găgăuză – Kotlovyna sau Bolboka – permite extinderea specificului etnic a populației regiunii. Ei își percep unicitatea teritorială cu o foarte mare mândrie, menționînd: „Sunt sate găgăuze acolo sus; iar noi suntem singurii aici care ne-am ascuns în spatele lui Yalpug”. În același timp, se mențin legături strînse cu alți găgăuzi din Ucraina și Moldova.
În acest sat este disponibilă nu numai toată infrastructura necesară pentru a păstra specificul acestei culturi, dar s-a creat, într-un fel, o versiune de elită profesională a culturii turcești. La un moment dat, aici au slujit reprezentanți ai legendarei familii de preoți Chakir, care au contribuit mult la renașterea națională și religioasă a poporului găgăuz la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. La sfârșitul secolului al XX-lea, a venit aici unul dintre cei mai faimoși artiști găgăuzi – Peter Mikhailovici Chakir.
Generațiile moderne de găgăuzi din acest sat pot învăța identitatea trecutului și a culturii lor în procesul de studii la școală, într-un muzeu minunat și într-o casă de cultură.
Biserica locală este considerată un loc deosebit de conservare și, în același timp, de dezvoltare. Preoții Bisericii Sfânta Adormire a Sfintei Fecioare Maria se roagă la cererea credincioșilor în limba găgăuză. Spiritualitatea acestei națiuni ne permite să privim viitorul ei cu optimism. Nu este întîmplător că Festivalul internațional al culturii găgăuze a fost organizat în 2010 în Kotlovina. În mod similar, cultura bulgară este reprezentată pe teritoriul Comunității teritoriale Reni. Bulgarii reprezintă o parte semnificativă a populației urbane din Reni, dar cei mai mulți dintre ei trăiesc în fosta colonie Karagach, acum satul Nagirne. Aceasta este una dintre cele mai vechi așezări de „imigranți transdanubieni” din Budzhak. Este sigur să spunem că primele valuri de migranți au trecut prin Karagach și s-au răspândit pe scară largă în regiune: Imputsita, Chiishiya, Kubei, Karakurt și o serie de altele au fost fondate de acest grup etnocultural al populației balcanice care a traversat Dunărea și tractul Karagach. Ca și în alte așezări bulgare din Budzhak, Nagirne are un potențial cultural extrem de bogat. Complexul de locuințe, complexul de fermă și complexul alimentar al locuitorilor locali sunt, de asemenea, foarte importante ca valoare culturală. Datorită activităților școlii și Casei de Cultură, au fost create oportunități instituționale moderne pentru conservarea și dezvoltarea culturii bulgare.
Având în vedere această diversitate, nu este întâmplător să se creeze în 2019 în parcul central din Reni „Reședința Culturală Multinațională Dunăreană”. Reședința Culturală Multinațională Dunăreană (sediul Dunării, Danube HQ) este sediul cultural pentru diferite naționalități. Toți cei care caută să păstreze tradițiile poporului său găsesc aici sprijin și ajutor. Acordarea autonomiei culturale comunităților etnice din Basarabia este scopul principal al reședinței. Datorită reședinței Danube HQ, orașul Reni a devenit o forjă a patriotismului și o parte integrantă a Ucrainei independente.
Cultura raionului Cahul, Republica Moldova
Raionul Cahul se remarcă cu o istorie culturală bogată și cu un prezent în care cultura este un pilon important al comunității locale. Prin urmare, cultura este promovată în principal prin intermediul căminelor culturale, biserici, muzee, biblioteci, punând-u-se accent pe promovarea culturii și artei populare tradiționale.
Rețeaua instituțiilor de cultură din raion numără 106 unități, dintre care: 44 de case și cămine culturale; un centru comunitar multifuncțional – Centrul Cultural „Piața Horelor” din municipiul Cahul; un Centru Comunitar Inovativ (Fab Lab) în cadrul Bibliotecii pentru copii ”Grigore Vieru” din municipiul Cahul, aflat pe bulevardul Victoriei, 12A (https://www.facebook.com/FabLabCahul, https://www.facebook.com/bibliotecagrigorevierucahul); 43 de biblioteci publice, dintre care 40 biblioteci incluse în programul „Novateca”; 6 instituții de învățământ artistic extrașcolar (municipiul Cahul, satul Colibași, satul Slobozia Mare, satul Moscovei, satul Burlăceni); 7 muzee înregistrate (municipiul Cahul, satul Crihana Veche, satul Văleni, satul Slobozia Mare, satul Burlacu); 6 Centre de meșteșugărit (municipiul Cahul, satul Pașcani, satul Colibași, satul Zârnești, satul Manta).
Toate instituțiile culturale sunt în subordinea Secției Cultură a Consiliului Raional Cahul – serviciu de stat descentralizat, care se supun metodologic Ministerului Culturii al Republicii Moldova, iar administrativ – autorităților administrației publice locale de nivelul I, adică primăriilor. Deoarece sunt instituții de stat, acestea au un program de activitate obișnuit, adică de luni până vineri, de la 8:00 la 17:00.
În raionul Cahul activează următoarele formații artistice: formații artistice profesioniste precum Ansamblul de muzică și dans popular „Izvorașul” al Palatului de Cultură „Nicolae Botgros” din municipiul Cahul; formații artistice cu titlu „model”– 37, dintre care ansambluri folclorice, ansambluri de muzică și dans popular, ansambluri de muzică și dans, ansambluri de dans popular, orchestre de muzică populară (pentru copii), tarafuri, ansambluri de fluierari, coruri, ansambluri vocale, fanfare, teatre de păpuși, studiouri artistice (3 coregrafice și 1 teatral), centre de meșteșugărit; studiouri artistice pentru copii – 4; formații artistice de amatori – 58 (20 colective de maturi; 38 colective de copii); centre de creație pentru copii – 2; cercuri de creație – 19.
Numărul centrelor de meșteșuguri tradiționale/artizanat contemporan din cadrul unității administrativ teritoriale Cahul – 6
№ | Denumirea centrului (atelierului) | Localitatea, adresa | Genul/Genurile de activitate | Numele/ prenumele conducătorului |
1. | Atelier de meșteșugărit privat | Satul Pașcani | Împletit în lozie, tâmplărie | Olteanu Constantin |
2. | Atelier de meșteșugărit privat | Satul Colibași | Prelucrarea pieii | Cojan Constantin |
3. | Atelier de meșteșugărit privat | Satul Colibași | Prelucrarea fibrelor vegetale | Dorin Elizaveta |
4. | Centrul de meșteșugărit comunitar | Satul Zîrnești | Coaserea și brodarea costumelor naționale
| Stângă Ecaterina |
5. | Centrul de meșteșugărit comunitar | Satul Manta | Coaserea și brodarea costumelor naționale Țeserea covoarelor, lăicerelor | Grigoriţă Valentina |
6. | Centrul de meșteșugărit comunitar | Satul Colibași | Diverse genuri de activitate | Meșter popular |
7. | Centrul de artizanat contemporan „Hobby Boom” | Municipiul Cahul | Artizanat contemporan | Siniţina Liubovi |
Numărul total de meșteri populari din cadrul unității administrativ teritoriale Cahul – 79, dintre care: prelucrarea artistică a lemnului – 3; arta dantelei – 14; broderie artistică – 15; țesuturi artistice – 3; împletituri din fibre vegetale – 4; confecționarea instrumentelor populare – 1; împletit cu andrele – 10; prelucrarea artistică a pielii – 4; pictori amatori – 2; alte genuri – 23.
