Gastronomie

Gastronomia este studiul relației dintre cultură și alimentație. Deseori se greșește considerând că termenul gastronomie se referă exclusiv la arta de a găti. Nu se poate spune întotdeauna că un bucătar este de asemenea și un gurmand. Din punct de vedere etimologic, cuvântul „gastronomie” este derivat din greaca antică, γαστήρ (gastér) semnificând „stomac” și νόμος (nómos) – „cunoaștere” sau „lege”. Gastronomia studiază diverse componente culturale ce au alimentația și mâncarea, în general, ca element de bază. Astfel, ea este relaționată cu Artele frumoase și Științele sociale în termeni de cultură, și cu Științele naturale referitor la aparatul digestiv al corpului uman.

Principalele activități ale unui gurmand includ descoperirea, gustarea, experimentarea, cercetarea, înțelegerea și documentarea în scris a alimentelor și mâncărurilor. Gastronomia este, prin urmare, o activitate destul de complexă. Urmărind cu atenție, oricine va descoperi că în jurul mâncărurilor există dans, teatru, pictură, sculptură, literatură, arhitectură și muzică. Mai mult, există fizică, matematică, chimie, biologie, geologie, agronomie, precum și antropologie, istorie, filosofie, psihologie și sociologie.

Gastronomia județului Galați, România

În ultimii ani s-au organizat o serie de festivaluri gastronomice extrem de diversificate. Acestea sunt o adevărată provocare pentru gurmanzi și pofticioși, care nu pot sta la distanță de aromele și preparatele apetisante.

Street FOOD Festival Galați (https://streetfoodfestival.ro) este un festival deja cu tradiție în județul Galați. Organizatorii recomandă chiar din prima zi o aventură printre foodtruck-uri, dar și pui cu susan de la Shanghai, tagliatta de vită de la Cimbru, burgerii de la Elemozsia, mâncare mexicană de la Pokka, înghețată handmade. Aceste delicii culinare sunt preparate chiar în fața participanților. Cât despre băuturi, aveți cu certitudine de unde alege: barurile Staropramen cu bere, Rewine cu vinuri străine, barul central cu cocktail-uri, Prosecco Van cu prosecco și truck-ul Arome cu fresh-uri. La fiecare ediție participanții se bucură și de muzică de calitate, dar și de cinema. La Galați acest festival se organizează începând cu 2018. Festivalul a debutat în 2016 la Cluj, iar până acum a ajuns în câteva zeci de orașe, unde peste sute de mii de gurmanzi s-au bucurat de preparate delicioase, specifice bucătăriilor internaționale. Trebuie subliniat faptul că nu s-a întrerupt nici în 2020 tradiția, când pandemia a impus o serie de restricții.
Autentic Food Fest (https://autenticevents.ro/galati-autentic-food-fest/) este un eveniment care aduce în prim plan multitudinea de produse culinare și diversitatea lor din întregul plai românesc. Sarmale muntenești, ciolan haiducesc, pastramă muntenească, cărnuri la cazan, tocăniță muntenească, cârnați la bardă, cârnați de Pleșcoi, coaste de porc iuți, sunt doar câteva din bunătățile cu care va îmbie Căsuța Muntenească. Din Bucovina avem tradiționalele plăcinte poale-n brâu și alivenci, cozonaci și prăjituri de casă. Nici Ardealul ne se lasă mai prejos și va ademenește cu produsele tradiționale de la Stâna lui Nicolae Ciobanul de la Vințul de Alba, bulz și pastramă la ceaun, cârnați de oaie și virșli, brânzeturi la burduf și telemea. Dobrogea va ademenește cu șuberek și plăcinte dobrogene cu brânză, spanac, carne, măr și dovleac și cu celebrele produse specifice turcești, baclavale și cataif. Din zona Secuimii avem savurosul Kurtoș Kallacs, iar din Banat, plăcinte turcești. De la festival nu pot să lipsească țuica tradițională de Argeș și palinca și nici vinul de Vrancea.
Festivalul Scrumbiei este un festival de tradiție în Galați care se desfășoară în duminica Floriilor. Festivalul constă dintr-o serie de concursuri de pescuit, demonstrații gastronomice cu produse pescărești, spectacole de muzică populară și ușoară, expoziții unelte de pescuit, dar și târg al meșterilor populari. Din păcate, începând cu 2020 acest festival nu s-a mai organizat, dar speram să revină in forță.
Festivalul de plăcinte și merinde. Festivalul reunește bucătari și producători din toate zonele țării, cu o diversitate de plăcinte preparate după rețete tradiționale dar și după rețete din bucătăria modernă. Pe lângă bucatele tradiționale românești, vizitatorii pot alege delicatese orientale, în gusturi cu specific turcesc, tătăresc sau grecesc. Nu putem sa nu amintim câteva dintre vedetele festivalului: faimoasele plăcinte crețe de Maramureș, Alivenci și Poale-n Brâu cu origini moldovenești, plăcinte din Munții Apuseni, plăcinte de pe Târnava, plăcinte muntenești, mocănești, ciobănești cu brânză de burduf, plăcinte dobrogene cu brânză sărată, plăcinte oltenești cu brânză de burduf și praz, plăcinte boierești, plăcinta de casă sârbească cu dovleac, cu mere și scorțișoară, plăcinte macedonene cu telemea și mărar, turte țărănești coapte pe plită, simple și umplute, dulci sau sărate, plăcinte grecești, plăcinte turcești șuberec și multe alte atracții culinare.
Festivalul Racilor și Fructelor de Mare. O gamă largă de preparate și sute de kilograme de raci și fructe de mare sunt gătite pentru curioșii prezenți la eveniment. Vedetele evenimentului sunt racii, creveții, caracatițele, călămării, scoicile, rapănele, Paella. Lor li se alătura homarii, Red fish, dorada, guvizii, hamsie și barbunii.
„Pizza Fest”, un concept 100% gălățean. Echipa organizatoare fiind în totalitate din Galați. În cadrul festivalului, pizzeriile profesioniste își prezintă propriile pizze, sau pur și simplu pasionații de pizza, dar experimentați, își demonstrează de fiecare dată cunoștințele în fața unui juriu de mare notorietate în lumea pizzei, respectând un regulament destul de strict și bine pus la punct.
„Festivalul Dulciurilor” se organizează anual în satul Moscu de la Târgu Bujor, județul Galați. În fiecare an participă în jur de 50 de gospodine din sat, care pe lângă tradiționalele plăcinte moldovenești își demonstrează măiestria în prepararea de prăjituri cu rețete de familie, torturi și multe, multe alte bunătăți. „Festivalul Dulciurilor” de la Moscu este plasat „strategic” la sfârșitul verii, în prima zi de duminică în care nu este post, astfel încât juriul, dar și ceilalți participanți la festival să poată aprecia, fără reținere, calitatea deserturilor înscrise în concurs.

Gastronomia Comunității Teritoriale Reni, Ucraina

Comunitatea Teritorială Reni este o regiune în care se împletesc tradițiile culinare ale ucrainenilor, bulgarilor, grecilor, albanezilor, moldovenilor și a altor câteva zeci de națiuni. Există sate și orașe, unde se mai păstrează rețete unice, care au câteva sute de ani.
Perioada ocupației otomane a influențat puternic tradițiile popoarelor gurmande din Basarabia – au existat preparate din bucătăria turcească, arabă, persană și greacă.
În satele bulgare din Comunitatea Teritorială a Reniului, pasionații turismului gastronomic vor putea încerca ciorba tradițională (ciorbă), tocană (tocană de carne), kebab (delicii din carne preparate la foc deschis), dolma (struguri umpluți, suc propriu. ), carne tânără de miel (coaptă la cuptor cu bulgur), melina (foietaj subțire, copt cu brânză) și multe altele.
În regiune există și multe preparate interesante de origine moldovenească. Merită să începeți cu plăcintă un plic de aluat proaspăt cu diferite umpluturi. Un alt fel de mâncare emblematic este mămăligă gătită din făină de porumb cu tocană. De obicei se servește cu brînză. Printre mâncărurile populare ale bucătăriei moldovenești trebuie remarcate sunt și micii (cârnați suculenți de vită cu condimente, usturoi și sifon), dulceață de roșii verzi, zamă (ciorbă de cvas moldovenescă servită cu ou crud și smântână), naut cu carne de porc, orez cu varză murată și pui, carne de porc prăjită, (înmuiată în prealabil în vin) cu sosul ei (sos moldovenesc de bulion, usturoi și sare) și multe alte preparate din carne gătite la grătar – un grătar gros de metal peste cărbuni încinși.
Bucătăria găgăuză are multe în comun cu bucătăriile altor popoare din regiune. Varietatea felurilor de mâncare de pe masă este facilitată de clima blândă a Basarabiei, de rădăcinile rurale ale multor găgăuzi, precum și de dragostea pentru sărbătorile lungi și bogate. Bucătăria găgăuză are multe feluri de mâncare din lapte, tot felul de carne și brânză. Un loc important îl ocupă produsele din făină, în special plăcintele de foietaj cu brânză („kiwirma”). Mâncărurile naționale includ „gezlemya” (plăcinte cu brânză coapte din restul de aluat de drojdie, după ce ați introdus cea mai mare parte a pâinii de casă la cuptor, sau prăjite într-o tigaie cu aluat proaspăt), „patchu” (jeleu de pasăre), „fasole” (fasole), denumirea comună a mâncărurilor din fasole), „kabakli” (mâncare de desert, care sunt rulouri de dovleac), „suana”, „saarma” (rulouri de varză cu frunze de struguri cu smântână), murături Gagauz – „murături”. Roșiile și ardeii sunt utilizate pe scară largă pentru a face sos iute.

Gastronomia raionului Cahul, Republica Moldova

Bucătăria moldovenească reprezintă o sinteză a bogățiilor naturale ale meleagului nostru – cereale, legume, fructe. Vităritul tradițional pe de o parte, și amplasarea specifică la frontieră dintre țări cu culturi diferite pe de altă poarte, au influențat sistemul alimentar al moldovenilor în perioade diferite ale istoriei. O influență mare asupra artei culinare în raionul Cahul a avut-o bucătăria turcească. Ca rezultat, astăzi gastronomia atrage nu numai printr-o paletă gustativă, care se bazează pe o varietate largă de bucate din legume, carne de porc, de miel, vită, pasăre, dar și printr-un arsenal bogat de tehnici de prelucrare culinară a produselor, preluat de la țările vecine.

Cu toate acestea însă, gastronomia s-a dezvoltat ca una originală, deosebită, având caracteristici specifice individuale, reușind să îmbine metodele culinare și combinații de produse, incompatibile la prima vedere (carne cu fructe, deserturi cu vin, fructe marinate etc). Sunt puține bucatele moldovenești în care nu se folosesc legumele. Legumele se fierb, se coc, se înăbușă, se prăjesc, se sărează. Se consumă ca mâncare separată și ca garnitură. Legumele se prepară în combinație cu toate tipurile de carne (de vită, de porc, de miel, de pasăre, pește). Tot ele se utilizează ca umplutură pentru copturile tradiționale (învârtite, plăcinte).

În calitate de condimente în bucătăria moldovenească se utilizează usturoi, piper negru, paprica. De asemenea, se folosește din belșug verdeața proaspătă, mărarul, pătrunjelul, prazul, țelina. Din timpurile cele mai vechi pe masa moldovenilor se servește brânza, care se face în salamură în condiții de casă. Brânza se utilizează nu numai ca aperitiv, dar și în calitate de ingredient la diferite bucate din legume, ouă, aluat și carne.

Cu toate că porumbul a apărut în Moldova relativ recent (sfârșitul secolului al XVII-lea), el ocupă un loc important în meniul moldovenilor. Porumbul tânăr (în lapte) se coace pe jăratic, se fierbe. Se utilizează la prepararea supelor, salatelor etc. Din făina de porumb se prepară vestita mămăligă, care la rândul său a dat naștere unui compartiment aparte în gastronomie. Mămăliga este prăjită, coaptă, umplută, consumată ca fel de mâncare aparte și în calitate de garnitură. Combinată cu faina de grâu, se folosește la prepararea unui sortiment larg de produse de patiserie și cofetărie.

În afara de metode tradiționale de preparare a bucatelor (fierbere, prăjire, înăbușire), prepararea bucatelor la foc deschis este îndrăgită de moldoveni – la grătar. Astfel se prepară toate tipurile de carne (de regulă, marinată în vin), pește, legume, ciuperci și chiar în unele cazuri, fructe. Pentru a le păstra sucul și a le conferi aromă, anumite bucate se coc în frunză de viță-de-vie, nuc, varză. Nu mai puțin originală este și masa de desert a moldovenilor. Varietatea mare de fructe, vinuri de desert, nuci au permis apariția unui număr mare de combinații în formă de jeleuri, sucuri, dulcețuri și compoturi, fructe umplute cu nuci, fructe în vin, colțunași, plăcinte, copturi.

O poveste culinară impresionantă, găsim în satul Slobozia Mare La Tanti Masha, care începe cu peste 30 de ani în urmă, atunci când ea a început a găti în bucătăria unei brigăzi, apoi a școlii medii din sat, ca în final să ajungă bucătar, apoi bucătar-șef la tabăra din localitate.

Fiind la vârsta pensionării, dar cu sufletul mereu tânăr și dornic de aventură, cu suportul familiei și cu un mic grant din partea GAL LDPJ, a luat naștere și brandul și mica afacere.

Cei peste 30 de ani și miile de nunți, cumetrii, ceremonii la care a gătit o multitudine de rețete tradiționale și inedite, europene, rețete moștenite de la bunica și străbunica, au făcut că Tanti Masha să fie un maestru gastronomic al zonei.

Începutul pandemiei a adus primii turiști, dar și primii pași pentru înregistrarea casei rurale, unde pot fi cazați că 7-8 persoane și care au parte de un răsfăț culinar cu specialități care se găsesc doar în Lunca Prutului de Jos, iar unele doar la Slobozia Mare, fiind reinventate sau păstrate de tanti Masha.

Mâncăruri din pește, carne de miel, pasăre (și bibilica), brânzeturi locale, specialități cum ar fi cuscuți, dumata, boiaua de ardei dulce sau iute, zacusca din legume coapte (nu prăjita!), în general produse locale, multe de la mici producători locali, din propria gospodărie și nu în ultimul rând renumitele dulcețuri, care iau naștere în laboratorul gastronomic Tanti Masha impresionează pe oricine pășește pragul gospodăriei.

Cu un pic de căldură sudică a sufletului mărinimos cu care sunt înzestrați de obicei oamenii de la Sud, toate acestea îmbie, atrag, fac oaspeții să se simtă de-ai casei.

Chiar și cei mai pretențioși, cu convingeri alimentare mai noi (vegetarieni, vegani) găsesc pe plac ce pregătește Tanti Masha, care știe să atragă, să surprindă plăcut pe oricine vine aici.

La Tanti Masha nu e doar despre servicii de alimentație și cazare, despre locurile de pe malul Prutului, lacul Beleu sau dealul Saraienilor, e despre a simți unicitatea și căldura Sudului, dar și a fi parte pentru câteva zile din viața de la Sud!

La Tanti Masha – Rețete de familie de generatii. Vino să guști din mozaicul gastronomic al Prutului de Jos.

Pensiunea „Casa Bunicului”, s. Pașcani

Restaurantul din incinta Pensiunii Casa Bunicului din satul Pașcani, așteaptă vizitatorii pentru ai delecta cu cele mai savuroase bucate tradiționale. Situat în inima satului, într-un peisaj specific din Lunca Prutului, oaspeții au posibilitatea să guste din bucatele pregătite și servite cu dragoste de către gospodarii pensiunii. Iar pasionații de arta culinăritului pot să își manifeste abilitățile gătind la cuptor, la grătar sau ceaun chiar în curtea pensiunii.

Rețeta vedetă a casei este friptura de miel gătită pe abur și vin alb din crama pensiunii. Gătită la foc încet pentru a scoate în evidență toate aromele, această friptură este nelipsită pe mesele de sărbătoare.

Meniul pensiunii este alcătuit doar din bucate tradiționale: zeama de găină, sarmale și ardei umpluți, răcitura (piftia), tocănița din carne de porc, peștele copt, plăcintele cu brânză sau cu dovleac, mulele (clăitele cu brânză dulce).

Nelipsită din meniu este ciorba de pește gătită „ca la carte” așa cum știu mai bine pescarii din Lunca Prutului. Peștele are un gust dulciu așa cum este pescuit chiar în lacurile din satul Manta.

Toate bucatele au un gust atât de rafinat pentru că sunt pregătite exclusiv din produse proaspete furnizate din gospodăriile din satul Pașcani cât și din satele vecine: Manta, Vadul lui Isac, Colibași. Laptele folosit la prepararea bucatelor provine de la vacile care pasc iarba chiar pe malul Prutului. Carnea de miel se furnizează la comandă de la stâna satului. Peștele este zilnic proaspăt pescuit de localnicii din sat. Legume și fructe crescute ecologic. Toate acestea asigură savoarea bucatelor care au aromă de tradiție.

Gazdele au grijă ca gustul delicat al bucatelor fie însoțit și de un vin de cel mai bun soi produs din strugurii crescuți în podgoriile gospodăriei, procesat și maturat în crama proprie sub marca „Vinuri de Pașcani”.

https://casabunicului.com/ https://www.instagram.com/pensiuneacasabunicului/ Contacte: s. Pașcani, tel. +37379072373

Complexul Eco-Village Văleni

ALIMENTAȚIE. Restaurantul „ Dor” le face cunoștință turiștilor cu adevărata bucătărie tradițională moldovenească. Bucate gătite pe vatră sau în cuptor, din legume și fructe cultivate ecologic, din carne crescută în curtea gospodăriei sau cumpărată de la fermierii locali, îi fac pe toți ce au gustat din ele să se îndrăgostească iremediabil. Bucatele pot fi servite în foișorul special amenajat care poate găzdui evenimente până la 100 persoane.

Notă! E nevoie de o rezervare prealabilă: +37379017151
complex.valeni@yahoo.com, https://ro-ro.facebook.com/complexvaleni/