Peisaje naturale
Regiunea transfrontalieră Cahul-Reni-Galați este o regiune frumoasă și foarte atractivă pentru turiști, fiind bogată în obiective turistice magnifice: podgorii interminabile, rezervații, monumente naturale, rîuri, lacuri, etc. Regiunea transfrontalieră Cahul-Reni-Galați este excepțională, fiecare unitatea administrativ teritorială, în parte, având specificul său neobișnuit. Fiecare turist va găsi pentru sine foarte multe locuri pitorești în această regiune.
În cazul în care nu ați ajuns în aceste locuri minunate încă, vă oferim câteva idei cu cele mai frumoase peisaje naturale din regiune, care să vă servească drept inspirație și motivare de le vizita.
PEISAJELE NATURALE DIN RAIONUL CAHUL
Rezervaţia Știinţifică „Prutul de Jos” a fost creată pentru conservarea unui complex natural acvatic și de luncă reprezentativ situat în albia Prutului la confluența cu fluviul Dunărea. Rezervația este amplasată în lunca râului Prut, partea de vest a satului Slobozia Mare, având o suprafaţă de 1755,4 ha. În componenţa rezervaţiei se include lacul Beleu cu o suprafaţă de 628 ha (1/3 din suprafaţa rezervaţiei). Vegetaţia include peste 193 de specii de plante, 189 specii de păsări, 34 specii mamifere, 7 specii de reptile, 11 specii de amfibieni, 27 specii de peşti.
Posibilităţile vizitării Rezervaţiei sunt variate şi depind de timpul disponibil al vizitatorilor, de categoria de vârstă a acestora, precum şi de nivelul hidrologic al lacului Beleu.
Administrația rezervației pune la dispoziția vizitatorilor două trasee: unul terestru și unul acvatic.
La 13 noiembrie 2018, rezervația a fost înscrisă în Rețeaua Mondială UNESCO a Rezervațiilor Biosferei, devenind prima rezervație a biosferei instituită în Republica Moldova.
Date de contact: s.Slobozia Mare, r-nul Cahul, Rezervaţia Naturală ,,Prutul de Jos”
Monumentul naturii „Aflorimentul de la Văleni” este o arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafață de 3 ha la 0,5 km sud de satul Văleni, pe panta de est a văii râului Prut. Aflorimentul este reprezentat de locul unde apar la suprafața pământului rocile sau mineralele din cauza eroziunii sau descoperirii lor artificiale și deschiderii geologice.
Aici se regăsesc 14 specii de plante rare de stepă incluse în Cartea Roșie a Moldovei.
Mai este cunoscut și ca „Dealurile de aur” sau „Colinele de aur”.
Alte arii protejate de stat sunt:
Rezervația naturală silvică „Baurci – Români”
Rezervația naturală silvică „Vadul lui Isac”
Rezervația naturală silvică „Flămânda”
Rezervația naturală silvică „Liceul Bolgrad”
Râpele de la Văleni
Râpa de la Tartaul sau Râpa Boierescu
LACURI ȘI RÂURI
Suprafețele acvatice au fost întotdeauna puncte de atracție, fie prin peisajele pe care le oferă, fie prin fauna și flora pe care o găzduiesc, fie prin activitățile de agrement care pot fi practicate.
În preajma satelor Slobozia Mare şi Văleni, din raionul Cahul, se găseşte Beleul. În baza acestuia a fost creată rezervația naturală „Prutul de Jos”, care este un colţ de rai pentru păsări de baltă, peşti, animale şi plante, o bună parte dintre care sunt incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova.
Lacul Beleu, ocupă 628 ha sau 1/3 din suprafaţa rezervaţiei Prutul de Jos. Acesta este un relict al Dunării şi are o vechime de peste 5-6 mii de ani fiind de-a lungul timpului sursa de supravețuire a localnicilor. Adâncimea lui variază între 0,5 – 2 m, lungimea – 5 km, lăţimea – 2 km. Lacul este un loc de popas pentru multe păsări migratoare de apă şi de baltă. Fauna lacului este reprezentată de circa 198 specii de animale și 140 specii de păsări. Printre speciile rare de mamifere care se întâlnesc aici, pot fi menționate, vidra, pisica sălbatică, chițcanul cu abdomen alb, hermelina, nurca europeană etc.
Lacul Beleu este de fapt o deltă a Dunării în miniatură, cu multă apă şi vegetaţie, având statut de zonă umedă de importanţă internaţională. Un fenomen cu adevărat special este atunci când vin pentru vreo 2-3 săptămâni câteva mii de pelicani. Cârdurile de pelicani comun îşi fac anual apariţia pe Beleu, care consumă cantităţi însemnate de peşte din lac. După ce poposesc un pic aici, pelicanii îşi continua drumul spre Delta Dunării.
O dată cu pandemia, mulți vizitatori din toate colțurile țării au „remarcat” parcă dintr-odată această oază de liniște și sălbăticie, devenind un important loc de atracție turistică.
Lacul Manta este cel mai mare lac natural din Republica Moldova având o suprafața de 2100 ha și este un paradis pentru vieţuitoarele iubitoare de apă, cum ar fi: cormoranul, barza albă, egreta, cocostârcul, stârcul, liştiţă, bâtlan, postârnacul, cocor, pelicanul, pescăruşul, lebede, enot, nutria, ţistarul, vulpea, pisica sălbatică, melci de apă, midii, broaşte ţestoase, mistreţul, căprioarele, nufărul alb, nufărul galben, nurca de apă şi alte specii de plante şi animale incluse în Cartea Roşie a Moldovei, care pot fi întâlnite aici.
De pe Dealul satului Manta se văd ca în palmă bălţile lacului Manta din lunca Prutului: Bădelnicul, Dracile, Rătundul, Lişteavul, Bătcăriile, Tinosul; gârlele – Balacea, Ciortul, Surda. Pretutindeni stufării, grinduri, ostrove (insuliţe) şi popînzaci (insule plutitoare).
Alte resurse acvatice:
- Lacul Sărat de la Cahul
- Râul Prut
- Râul Frumoasa
- Râul Larga
- Râul Cahul
- Dunărea
Zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos”, desemnată prima zonă Ramsar în Republica Moldova în anul 2000, situată între mun. Cahul şi s. Giurgiuleşti. Această suprafaţă umedă este recunoscută la nivel internaţional datorită habitatului de păsări, precum şi a plantelor şi animalelor acvatice. Este una din cele 1600 de zone umede ce fac parte din Convenţia Ramsar.
PEISAJELE NATURALE DIN JUDEȚUL GALAȚI
Nuferi pe lacul Beleu. Fotografie de Victor Pictor în anotimpul de primăvară. Lacul Beleu este un lac natural situat în rezervația științifică a Prutului de Jos din lunca Prutului.
Poză realizată pe Lacul Vlascuța din comuna Mastacani, județul Galați. Lacul Vlascuța este localizat în zona râului Prut, pe raza satului Draculești, comuna Mastacani. Asezarea de apă se întinde pe o suprafață de 41,80 ha și a fost declarată rezervație naturală de interes național, fiind o zona de importanță avifaunistică deosebită.
Poza asupra Lacului Vlascuta fotografiat în toată splendoarea întinderii, cu pescăruși și păsări de baltă.
Lacul Vlascuța este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Moldova, obiectiv pe care nu ar trebui ratat daca vă aflați în apropiere.
Poză realizată asupra Lacului Vlascuța.
Trecerea cu bacul la Galați pe fluviul Dunărea, bacul face călătorii pentru pasageri pe ruta Tulcea-Galati.
Poza asupra unei poteci din Padurea Gârboavele în anotimpul de toamnă.
Zonele de grătare de la Pădurea Gârboavele, extinse cu aproape 2 hectare, în care s-au montat băncuțe cu acoperiș, mese, coșuri de gunoi.
Poză realizată asupra Pădurii Gârboavele.
Flora din Pădurea Gârboavele, în imagine este surprins un Iris galben.
Flora din Pădurea Gârboavele, imagine asupra unui copăcel (cireș).
Imagine cu flora din Pădurea Gârboavele.
Imagine realizată pe Fluviul Dunărea. Dunărea are o importanță deosebită sub multiple aspecte pentru țara noastră. În același timp datorită unor caracteristici naturale excepționale (volum de apă) are influență asupra celorlalte elemente naturale, îndeosebi în navigație.
Zonă de agrement în amenajare, cu specific pescăresc, pe malul Siretului, la Şendreni.
Imagine cu râul Siret, în județul Galați.
Imagine asupra Lacului Brateș cu apusul de soare. Brateș este unul din cele mai mari lacuri din România, situat în sudul Moldovei, în zona de confluență a Prutului cu Dunărea. Avea o suprafață inițială de 7.420 ha, dar după o serie de lucrări agrotehnice efectuate în 1948, suprafața sa a fost redusă la 2.400 ha. Lacul are o adâncime medie de 1,5 m. Este o importantă bază de pescuit și un important punct de atracție turistică din județul Galați.
Apusul mirific pe Lacul Brateș, județul Galați.
Imagine cu Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior din județul Galați. Se întinde pe teritoriul administrativ a 9 localități: Galați, Tulucești, Frumușița, Foltești, Mastacani, Vladesti, Oancea, Suceveni, Cavadinesti. Este o zonă naturală cu un rol important în conservarea diversității biologice, cu statut de protecție la nivel național și comunitar.
Imagine cu Fluviul Dunărea din județul Galați, în care este surprins și un pescar în barcă
PEISAJELE NATURALE DIN COMUNITATEA RENI
Comunitatea Reni este situată în sud-vestul extrem al regiunii Odessa. Se învecinează cu Moldova la vest și cu România la sud. Comunitatea este una dintre cele mai inaccesibile regiuni. Autostrada de la Odesa duce aici, dar pentru a ajunge în comunitatea Reni trebuie să treci granița cu Moldova. Există și o cale ferată către orașul Reni (centrul comunitar) din Moldova. Reni are și un port fluvial la Dunăre. Orașul Reni este situat pe malul stâng al Dunării. Dunărea este granița naturală dintre Comunitatea Reni și România. În zonă există mai multe lacuri mari, dar și mici, legate prin strâmtori cu sistemul Dunării. Lacul Cahul este situat lângă Reni.
Zone umede mari sunt situate la marginea lacului Kugurlui. Teritoriul comunității se află în zona de stepă. Peisajele de câmpie domină. La baza economiei locale se află agricultura, viticultura dezvoltată și pescuitul. Jumătate din teritoriul Reni este ocupat de suprafața apei lacurilor. Aici se află cel mai mare lac din Ucraina și unul dintre cele mai mari lacuri din Europa – Yalpug, precum și alte lacuri pitorești dunărene – Cahul, Kartal, Bartica, Turcii, Hradesti, Ispartica, limanul Shmarig si perla regiunii – Lacul Kugurlui. Sistemul de lacuri Kugurlui-Kartal este una dintre cele mai valoroase zone umede din Delta Dunării. Este de o importanță internațională (Convenția Ramsar). Aici cresc din abundență plante rare, pe cale de dispariție: nufăr alb, nucă sau ardei iute, nufăr galben.
Păsări rare din Europa se găsesc în câmpiile inundabile, de exemplu stârcul galben. Se pot întâlni și niște lilieci rari, dihor, liliac cu dinți albi. Ornitologii sunt de acord că lacul Kugurlui joacă un rol important pentru păsările de apă în timpul migrațiilor sezoniere. Numărul lor în unele perioade poate ajunge la zeci de mii. De remarcat este concentrarea unui număr mare de gâște cenușii și cu frunte albă în locurile de iernat.